Recurs in interesul legii privind interpretarea art. 22 din legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului

Anul trecut povesteam pe blog despre practica neunitară a instanțelor de judecată, cu privire la și aplicarea art. 22 din Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului – Republicată.

Pe teritoriul României, nu există o practică unitară, atât în cadrul instanțelor judecătorești care sunt sesizate cu soluționarea unor spețe identice, cât și în cadrul serviciilor de personal (RUNOS) din spitale, în ceea ce privește modalitatea de interpretare și de aplicare a dispozițiilor art. 22 din Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului – Republicată, care arată că: „Personalul care îşi desfăşoară activitatea în serviciile de anatomie patologică şi prosecturi ale spitalelor, precum şi personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică şi al catedrei de biologie celulară se încadrează în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite de muncă.”

Clienții care m-au contactat făceau parte din categoria celor care pierduseră acțiunile în instanță, astfel că deși își desfășurau activiatea în cadrul Laboratoarelor de Anatomie Patologica, angajatorul NU a mai realizat demersuri în sensul obținerii sau reînnoirii avizului stabilit de Hotărârile de Guvern nr. 261/2001, 246/2007 și 1014/2015. În consecință, angajatorul NU a mai depus la casele teritoriale de pensii documentul care atestă reînnoirea avizului, fapt care a condus la neîncadrarea salariaților în clasa condițiilor deisebite de muncă.

Situația era cu atât mai dramatică, cu cât aceste drepturi le erau încălcate pe termen lung, și nu doar în fața angajatorului dar și ulterior, la Casa de Pensii unde figurau că munceau 6 ore pe zi în condiții normale.

Ce am făcut eu?

Am sesizat Avocatul Poporului.

Până la urmă era vorba despre o practică neunitară a instanțelor.

Trebuie să recunosc că și în anii 2015-2016, când am avut peste 40 de dosare privind discriminarea pentru sporul de doctorat, tot la Avocatul Poporului am găsit rezolvare, care a formulat Recurs in Interesul Legii și care a și fost admis de ICCJ.

Aveti aici Sesizarea nr 7157/10.05.2018.

În urma sesizării, Avocatul Poporului a formulat Recurs in Interesul Legii.

La data de 14.10.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis RIL-ul și a stabilit următoarele: “Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, locurile de muncă ale personalului care desfăşoară activitatea în serviciile de anatomie patologică şi prosecturi ale spitalelor, precum şi personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică şi al catedrei de biologie celulară sunt încadrate ex lege în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, fără a fi necesară parcurgerea metodologiei prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare şi, respectiv, de Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 octombrie 2019.”

Iata aici și răspunsul Avocatului Poporului către mine.