PRESCRIPTIE – DIURNA IN VALUTA

Din 2020, cand a fost soluționata definitiv prima sentință privind diurna în valuta cuvenita veteranilor de razboi, au fost multe dosare, unele finalizate iar altele, incă sunt în lucru.

Redau mai jos ce parere a avut Tribunalul cu privire la momentul de la care incepe sa curga

termenul de prescriptie in ceea ce priveste un act normativ nepublicat si care stabileste obligativitatea platii diurnei in valuta si a facilitarii legaturii cu familia.

“Prin sentinţa civilă nr.#### din data de 08.04.2022, Tribunalul Bucureşti Secţia a VIII-a Civilă Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă şi a admis acţiunea formulată de reclamantul ######## ########## ###, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE. A obligat pârâtul să plătească reclamantului contravaloarea diurnei în valută în cuantum de 45 euro/zi şi suma de 1 euro/zi pentru facilitarea legăturilor cu familia şi pentru recreere pentru perioada 30.03.2014 – 31.03.2015, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective precum şi dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei drepturilor şi până la data plăţii efective, precum şi la plata către reclamant a sumei de 1000 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:

În fapt, reclamantul şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale iar, în perioada 30.03.2014-31.03.2015, a fost detaşat în ######### ######### Congo, misiune efectuată sub egida ###, în calitate de observator militar, misiune efectuată în baza Legii nr. 121/2011.

Conform art.1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr.1086/2004: „personalul participant la misiunile prevăzute la art.2 lit. b) și c) din legea nr.42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, în zonele de operații, beneficiază de diurnă în valută, care nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcție, de la data părăsirii teritoriului național și până la data intrării în țară, după executarea misiunii, astfel: a) ofițerii – 40 de dolari SUA/zi/persoană”.

Art.3 din H.G. nr.1086/2004, prevede că „pe durata misiunii, personalul beneficiază de 1 dolar SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere”.

Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, conform art.2523 din Codul civil, text ce instituie regula generală în privința începutului cursului prescripției extinctive, prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

Nașterea dreptului material la acțiune în cauză coincide cu momentul de la care reclamantul a cunoscut sau ar fi trebui să cunoască dispozițiile H.G. nr.1086/2004, în temeiul cărora a formulat acțiunea. ##### în vedere dispozițiile art.2523 din Codul civil, s-a reţinut că  legiuitorul a prevăzut că termenul de prescripție începe să curgă fie de la momentul cunoașterii de către titular a nașterii dreptului, fie de la momentul nașterii posibilității reale și concrete a acestuia de a cunoaște nașterea dreptului.

În cauză, este necontestat faptul că Hotărârea Guvernului nr.######### nu a fost niciodată publicată în Monitorul Oficial al României, fiind lipsită așadar de exigența accesibilității și previzibilității legii, în sensul art.6 din ####.

De asemenea, pârâtul nu a adus nicio probă din care să rezulte fără echivoc faptul că reclamantului i s-a adus la cunoștință, în vreo formă, dispozițiile H.G. nr.1086/2004, astfel că nu i se poate imputa acestuia lipsa de diligență în formularea cererii referitoare la drepturile bănești ce i se cuveneau ca urmare a participării sale în misiunile internaționale.

S-a reţinut că nici apărarea pârâtului conform căreia reclamantul trebuia să cunoască conținutul H.G. nr.1086/2004, începând cu data de 15.07.2015, când a fost publicat în Monitorul Oficial actul normativ prin care H.G. nr.518/1995 a fost modificată, în cuprinsul acestuia făcându-se referire la HG nr.######### nu poate fi reținută, având în vedere că reclamantul nu a avut un acces efectiv la dispozițiile legale, simpla menționare a existenței unui act normativ nu echivalează cu luarea la cunoștință a cuprinsului acestuia. Astfel în prevederile H.G. nr.582/2015 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 518/1995 nu este redat conținutul H.G. nr.######### avut în vedere în cauză.

Astfel, prin art.I pct.11 din H.G. nr.582/2015 s-a reţinut că după articolul 9 al H.G. nr. 518/1995 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins: „Poliţiştii care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în comun cu forţele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr.121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, beneficiază de diurnă şi cazare cu aplicarea dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare”.

Dispozițiile menționate, deși fac referire la H.G. nr. 1086/2004, nu cuprind nici domeniul de aplicare al acesteia și nici condițiile și conținutul drepturilor reglementate.

Sunt irelevante sub aspectul prescripţiei dreptului material la acţiune şi susţinerile pârâtului în sensul că HG ######### şi HG-S 639/18.06.2008 menţionate în Buletinele Informative ale armatei nr.8 din 2004 şi 2008 publicate în reţeaua internă a ### INTRAMAN, câtă vreme, în acele buletine au fost doar menţionate titlurile respectivelor acte normative fără nicio referire cu privire la conţinutul lor.

Prin urmare, nu se putea considera că de la acest moment reclamantul „ar fi trebuit” să cunoască nașterea dreptului material la acțiune.

Tribunalul a reţinut că aplicabile speţei – în raport de data misiunii la care a participat reclamantul– sunt prevederile HG-S 639/18.06.2008 – act normativ cu caracter secret, inclusiv în prezent, fiind înaintat şi la acest dosar în conformitate cu prevederile Legii ######## cu adresa DJP 2751/29.03.2022.

Pârâtul nu a făcut nicio dovada ca reclamantul ar avea acces la informaţii clasificate iar, în al doilea rând, chiar aşa fiind, nu se poate prezuma ca reclamantul a şi luat la cunoştinţă de acest act normativ. Pârâtul trebuia să facă dovada clară ca reclamantului i-a fost adus la cunoştinţă  actul normativ şi conţinutul său sau că l-a studiat, existând o procedură specifică de acces la datele cu caracter secret/clasificat.

În privinţa HG ######### (ataşat la dosar cu adresa DJP 2751/29.03.2022), acesta nu a avut un caracter secret, ci doar unul nepublic, în sensul că nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial, nefiind vorba aşadar de un act normativ accesibil. Şi în acest caz, dacă s-ar fi considerat că este aplicabil speţei, pârâta ar fi trebuit să facă dovada aducerii la cunoştinţă către reclamant a conţinutului actului normativ.

Ca urmare, reclamantului nu i se poate imputa că nu a introdus acţiunea în termenul de 3 ani de la data misiunilor, întrucât dreptul la acţiune nu se poate considera născut cât timp dispoziţiile  actului normativ nu au fost făcute publice sau nu au fost aduse la cunoştinţă reclamantului. O astfel de situaţie poate fi considerată, intrarea în vigoare a HG ####### # pentru stabilirea drepturilor de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport ale personalului militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial Nr. 51/27 ianuarie 2020, unde se face referire la abrogarea Hotărârea Guvernului nr.1.086/2004, care anterior a prevăzut aceste drepturi şi faptul că hotărârea nu a fost publicată niciodată în Monitorul oficial.

În aceste condiții, s-a reţinut că în cazul reclamantului, față de probele existente, dreptul material la acțiune s-a născut la data de ##########, sens în care excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost respinsă ca neîntemeiată.

##### în vedere respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, întrucât termenul de prescripție nu s-a împlinit, instanţa de fond nu a mai analizat cererea de repunere în termen formulată de reclamant.”