Ordin de protectie

În această perioada, din cauza faptului că mulți oameni au fost carantinați în casă, s-a creat un mediu propice pentru tensiuni conjugale. În urma epidemiei, multe cupluri au fost, de fapt încă sunt, obligate sa stea acasă mai bine de o lună, ceea ce a face sa amplifice probleme anterioare.

Mai grav, mult mai grav însă, este atunci când au loc acte de violență în familie, iar continuarea traiului în comun este imposibilă. Știu că suntem obișnuiți ca femeiea să fie cea agresată, însă lucrurile nu sunt doar asa: pot fi agresate femeile, copiii sau, da, chiar și barbații.

Violența domestică este de multe feluri și abuzurile se pot manifesta sub multe forme. Astfel, putem vorbi despre:

a) violenţa verbală – care se manifestaă prin adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal,

b)violenţa psihologică – manifestată prin impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică, prin ameninţare verbală, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă samd

c)violenţa fizică – care constă în  vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare,

d)violenţa sexuală – manifestată prin agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;

e)violenţa economică – manifestată prin interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;

f)violenţa socială – care constă în impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă;

g) violenţa spirituală – manifestată prin  subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere aspiraţiilor membrilor de familie a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile.

În România sunt multe cazuri când victimele violenței în familie nu fac nimic, pentru ca pur și simplu nu știu care sunt pașii ce trebuie urmați în situația lor.

Eu sper ca ce voi povesti azi să fie de folos oricui s-ar afla, din pacate, într-o situație de violență în familie.

Așadar,  în caz de violență domestică primul pas in momentul in care te simti amenintat/a de catre o persoana din familie sau de catre cel care ti-a fost sau este partener de viata este acela de a lua masurile urgente pentru siguranta ta:  SUNA LA 112, sau te poti prezenta la cea mai apropiata sectie de politie sau la unitatea de primiri urgente sau Institutul de Medicina Legala in cazul in care ai suferit deja o agresiune fizica.

Când ne aflăm într-un caz de violență domestica, există 2 tipuri de ordine de protecție care pot fi emise:

• ordinul de protecție provizoriu  emis de Poliție
• ordinul de protecție provizoriu emis de instanța de judecată.

Ordinul de protecție emis de Poliție

Revenind la pasul nr 1, în caz de violență domestică sunați la 112 și vine Poliția.

Primul ordin de protecție este ordinul de protecție provizoriu care se emite de către poliţiştii care constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestic.

Ordinul de protecție provizoriu este emis tocmai în scopul diminuării acestui risc.

Ce vreau sa subliniez este că, chiar dacă polițiștii consideră că nu este cazul să fie emis un ordin de protecție provizoriu, victima are posibilitatea să solicite ea însăși, direct instanței, emiterea unui ordin de protecție. Tot atunci, polițiștii care spun că nu vor emite un ordin de protecție provizoriu, vor înmâna victimei formularul pe care acesta trebuie să îl completeze și să îl depună la instanță.

Pentru verificarea sesizărilor privind violenţa domestică, poliţiştii au dreptul să obţină probe astfel:

a)prin constatarea prin propriile simţuri;

b)prin consultarea bazelor de date la care au acces;

c)din declaraţiile persoanelor implicate în actele de violenţă domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică şi ale altor persoane care pot comunica informaţii cu privire la persoanele implicate în actele de violenţă domestică;

d) din înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de provenienţa acestora;

e)din înscrisuri, și prin asta mă refer inclusiv la cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic şi/sau de telefonie mobilă.

Ca să stabilească adevărul, polițiștii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective.

Prin Ordinul de protecţie provizoriu, emis de către polițiști, se pot dispune pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului, dintre următoarele obligaţii sau interdicţii:

a)evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b)reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;

c)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

d)obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;

e)obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

În caz că vă întrebați dacă agresorul are sau nu unde locui pe perioada cât este emis ordinul de protecție provizoriu, să știți că dacă prin ordinul provizoriu de protecţie s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale.

Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecţie provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen

Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică are o durată de 120 de ore, şi începe să curgă de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu, adică din momentul în care polițiștii vin la ușa, constată agresiunea și emit ordinul de protecție provizoriu.

Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis.

Mai departe, Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie.

Imediat după confirmare procurorul înaintează ordinul de protecţie provizoriu către judecătoria competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie

Ce am povestit până acum se referă la ordinul de protecție provizoriu emis de către poliție.

Ordinul de protecție emis de instanța

Există, de asemenea, și o altă variantă de ordin de protecție, emis pentru o perioadă mai mare de 5 zile, și anume ordinul de protecție emis de instanța de judecată.

Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, una ori mai multe dintre următoarele măsuri:

a)evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b)reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c)limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

c¹)cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă;

d)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e)interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

e¹)obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;

f)interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g)obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h)încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Ce trebuie făcut, în concret, pentru obținerea unui ordin de protecție din partea instanței de judecată?

În primul rând trebuie depusă o cerere care are rol de cerere de chemare în judecată și se întocmește potrivit unui formular stabilit de lege. Este vorba despre același formular pe care polițiștii îl înmânează victimei în cazul în care consideră că nu este cazul să emită ei un ordin de protecție provizoriu.

Dar pentru cine are nevoie, îl voi anexa și eu la mine pe blog, aici, ca să poată fi descărcat cu ușurință.

Dacă regula generală este că pentru cereri adresate instanței trebuie achitată o taxă de timbru, în cazul cererilor pentru emiterea unui ordin de protecție nu este necesară plata unei astfel de taxe.

La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat.

Ordinul de protecţie este executoriu, pentru o perioadă ce nu poate depăși 6 luni iar executarea hotărârii se face fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

În final, vreau sa va spun că dacă sunteti victima unei agresiuni domestice, nu stati asa: sunați la 112! Plecati! Cereti ajutor! Nu va mai intoarceti!