Prevenirea si combaterea bullyingului in scoli

Nivelurile la care se realizează intervenţia în sistemul educaţional preuniversitar pentru prevenirea şi combaterea bullyingului sunt:

– unitatea de învăţământ,

– inspectoratul şcolar,

– Centrul de Resurse şi de Asistenţă Educaţională,

– casa corpului didactic

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Cel mai important aspect în procedura de combatere a bullyingului constă în integrarea copilului – victimă, a martorului și a copilului care manifestă comportament agresiv, în unitatea de învățământ.

Orice situaţie de violenţă psihologică – bullying sau suspiciune de violenţă psihologică – bullying face obiectul unei sesizări din partea oricărei persoane care se află în anturajul preşcolarului/elevului, respectiv părintele, un membru al familiei, un alt copil sau un adult sau de către victima însăşi, către un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ: educator/învăţător/diriginte/profesor/consilier şcolar/director sau personal auxiliar.

Cadrul didactic/Personalul auxiliar din unitatea şcolară sesizat cu situaţia de bullying este obligat să informeze de îndată directorul unităţii de învăţământ, care are obligaţia de a convoca, pentru analiza situaţiei, persoanele cu competenţe în problematica violenţei, inclusiv a bullyingului. În situaţia în care, în cadrul unităţii de învăţământ, nu este disponibilă sau nu există o persoană cu competenţe în problematica violenţei, inclusiv a bullyingului, responsabilitatea îi revine cadrului didactic care a fost sesizat, profesorului, consilierul şcolar şi directorului.

Combaterea violenţei psihologice – bullying, se realizează de către fiecare unitate de învăţământ în parte şi în parteneriat cu alte autorităţi şi instituţii publice şi/sau organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniu, prin;

a)identificarea situaţiilor de bullying;

b)semnalarea suspiciunilor sau a situaţiilor identificate de bullying;

c)colaborarea proactivă a persoanelor responsabile din unitatea de învăţământ în echipa multidisciplinară constituită pe caz pentru soluţionarea acestuia;

d)analiza şi soluţionarea cazului;

e)luarea măsurilor de prevenire a reiterării cazurilor de violenţă psihologică – bullying împotriva aceleiaşi victime/asupra altor victime.

Identificarea situaţiilor de bullying sau cyberbullying asupra preşcolarului/elevului în unităţile de învăţământ se realizează de către cadrele didactice care interacţionează direct cu preşcolarul/elevul, pe baza propriilor evaluări şi a completării unui formular de risc iar în situaţia confirmării situaţiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unităţii de învăţământ, comisiei şi părinţilor/reprezentantului legal al preşcolarului/elevului-victimă şi al elevului ce manifestă un comportament agresiv.

Semnalarea situaţiei de violenţă psihologică – bullying este procesul prin care o situaţie de violenţă asupra unui copil este adusă la cunoştinţa autorităţilor în drept de către cadrele didactice din unitatea de învăţământ, DGASPC, Serviciul public de asistenţă socială/Direcţia de asistenţă socială, abilitate să ia măsuri în interesul preşcolarului/elevului-victimă, martor sau preşcolarului/elevului cu comportament agresiv şi a asigura/facilita accesul acestuia la servicii specializate în vederea reabilitării. Sesizarea situaţiilor de violenţă psihologică – bullying se realizează, la nivelul unităţii de învăţământ.

Stop school bullying. Aggressive teen bully, schooler verbal aggression and teenage violence or bullying types. Child aggression, emotional abuse crying depressed teenager cartoon vector illustration

La începutul fiecărui an şcolar, unităţile de învăţământ au responsabilitatea de a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat social adecvat educaţiei de calitate, condiţie esenţială pentru prevenirea şi combaterea bullyingului, prin:

a)aplicarea politicilor de prevenire şi de combatere a bullyingului,

b)procese participative cu implicarea directă a elevilor, a părinţilor, a cadrelor didactice şi a personalului auxiliar;

c)evaluări anuale ale climatului educaţional, incluzând dezbateri, focus-grupuri, propuneri extracurriculare, care au ca scop diminuarea fenomenului de bullying.

Pentru optimizarea prevenirii violenţei psihologice – bullying, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Grupul de acţiune antibullying are maximum 10 (zece) membri și este format din directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice – bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale.