Cererea de chemare în judecată

Pentru că am povestit în primele 4 articole despre dreptul familiei și ce se întâmplă cu fiecare aspect familial în urma separării soților, azi, în ultimul episod vreau să povestesc despre ce înseamnă, de fapt, o cerere de chemare în judecată, orice cerere de chemare în judecată, ce este important să conțină o acțiune adresată unei instanțe de judecată, termene limită ș.a.m.d.

Așadar, în România oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente.

Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă

Persoana care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant.

Persoana împotriva căreia se formulează cererea de chemare în judecată se numește pârât.

Asta înseamnă că, în principal într-o acțiune există reclamant și pârât.

Pot exista și chemați în garanție sau intervenienți, dar despre ei voi povesti cu altă ocazie, fie într-un podcast separat fie într-un articol pe blog.

lawyer
.

Reclamantul acuză și cere iar pârâtul se apără și spune de ce reclamantul nu are dreptate

În cazul în care pârâtul consideră că și el are o pretenție împotriva reclamantului, poate formula și el o cerere, care se numește cerere reconvențională.

Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.

c)obiectul cererii şi valoarea lui, după aprecierea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;

e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.

f)semnătura.

De asemenea, cererea va cuprinde, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, adică trebuie să aibă semnătură electronică. Nu este suficient să fie doar transmise pe mail sau să fie printate, semnate, scanate și transmise pe mail către instanță. Trebuie, așa cum am zis, să fie semnate electronic.

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.

Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează.

Reclamantul este cel care trebuie să achite taxa de timbru.

Judecătorul nu trece la judecarea unui dosar dacă reclamantul nu plătește taxa de timbru stabilită în conformitate cu legea.

Totodată, dacă pârâtul formulează cerere reconvențională, și acesta va fi nevoit să plătească taxa de timbru.

Cererea de chemare în judecată trebuie depusă în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare plus un exemplar pentru instanță.

Nu poți să depui un singur exemplar din cererea de chemare în judecată, doar pentru instanță. Asta ar însemna că pârâtul să nu știe pentru ce motive a fost chemat în judecată.

La fel și cu înscrisurile anexate, la fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces iar copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul.

Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoţite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi.

Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa va amâna cauza și va comunica pârâtului cererea modificatoare.

Cu toate acestea, nu se va da termen când:

1.se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;

2.reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;

3.se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;

4.se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.

Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită.

Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau sosită prin poştă, curier, ș.a.m.d. se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.

Judecătorul verifică dacă sunt îndeplinite condițiile principale ale cererii. În cazul în care nu sunt și consideră că sunt necesare completări, acesta transmite o adresa către reclamant și îi pune în vedere să facă mențiunile necesare sau să depună înscrisurile solicitate.

De îndată ce judecătorul constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru cererea de chemare în judecată, acesta dispune comunicarea acțiunii către pârât.

Pârâtul are obligaţia de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată.

Întâmpinarea va cuprinde:

a)numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de chemare în judecată.

b)excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea reclamantului;

c)răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;

d)dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere;

e)semnătura.

La întâmpinare se va alătura acelaşi număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină, precum şi un rând de copii pentru instanţă.

Când sunt mai mulţi pârâţi, aceştia pot răspunde împreună, toţi sau numai o parte din ei, printr-o singură întâmpinare.

Trrebuie să stiți că întâmpinarea este obligatorie iar nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii.

Dacă nu puteți propune probe, înseamnă că nu puteți solicita și nici depune la dosar nici un înscris care să vă apere împotriva pretențiilor reclamantului. Și acesta va câștiga foarte ușor.

După ce pârâtul depune întâmpinarea, aceasta se va comunica reclamantului care va avea la dispoziție 10 zile pentru formularea unui răspuns la întâmpinare. Pârâtul va lua la cunoștință de acest răspuns de la dosar, instanța nu il va mai comunica.

După finalizarea acestei proceduri administrative prealabile, instanța va stabili primul termen de judecată și va dispune citarea părților.

Există patru tipuri de instanțe: judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

De asemenea, există 2 faze procesuale: fond și apel și 3 căi extraordinare de atac: recursul, contestația în anulare și revizuirea care pot fi formulate în anumite condiții bine determinate.

Ca și regulă generală, cererea de chemare în judecată se depune la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, asta în cazul în care legea nu prevede altceva iar în cazul în care sunt mai mulți pârâți, cererea se poate depune la instanța din circumscripția domiciliului oricăruia dintre ei.

Ei bine, cam asta e povestea, pe scurt, despre cererea de chemare în judecată.

Sper să vă ajute în demersurile voastre!

Tel: 0724347252

E-mail: avocatiuliadumitru@gmail.com