Partajul

Am mai povestit eu în articolele postate despre familie și ce se întâmplă cu ea, din punct de vedere juridic, atunci când se destramă.

În acest articol, acum vă voi povesti despre partaj și ce se întâmplă cu bunurile dobândite de cei 2 soți în timpul căsătoriei, care bunuri sunt considerate a fi proprii și care sun cele comune și cu cum se calculează cota-parte ce revine fiecărui soț pe baza contribuției sale la dobândirea bunurilor.

Așadar, v-ați căsătorit, ați muncit împreună și ați reușit să agonisiți niște bunuri care să va bucure și să vă facă viața mai ușoară.

Din păcate, lucrurile nu au mers așa cum ași visat și acum sunteți în momentul în care vă despărțiți de soțul sau soția dvs.

Ce se întâmplă cu aceste bunuri?

Cum se împart ele? Cine și ce anume primește?

Dacă aveți achiziționat un singur apartament cum se împarte el? Și, mai complicat, dacă apartamentul este cumpărat în urma unui credit bancar, ce se întâmpla cu acest credit? Cine îl achită timp de 35 de ani?

Ei bine, la toate aceste întrebări vă voi răspunde în cele ce urmează.

Pentru început, vreau să vă spun că fiecare dintre soți este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobândite înainte de căsătorie.

Cu alte cuvinte asta înseamnă că, dacă, înainte de căsătorie, ați cumpărat un apartament și l-ați și plătit, tot înainte de căsătorie, acel apartament rămâne proprietatea exclusiv doar a unuia dintre soți” – Avocat Iulia Dumitru

Nu devine bun comun, ceea ce însemna că, în final, în timpul partajului dintre soți, nu va intra la masa partajabilă.

La fel se întâmplă și cu bunurile moștenite. Astfel, chiar dacă în timpul căsătoriei moșteniți un bun, acela este tot proprietate exclusivă doar a unuia dintre soți.

Casa moștenită de la o mătușă decedată, nu devine bun comun al moștenitorului și al partenerului acestuia. Chiar dacă moștenirea este vândută în timpul căsătoriei și din banii obținuți se cumpără un alt bun, acel bun deși devine bun comun, la partaj se va dovedi că a avut o contribuție mai mare, de 80% sau poate chiar 100% soțul care și-a vândut moștenirea bun propriu” – Avocat Iulia Dumitru

Bineînțeles că va fi folosit de ambii soți, dar, la partaj, acesta va rămâne la soțul care l-a moștenit.

Bine, sunt multe discuții despre bunurile care sunt proprii ale unuia dintre soți, însă acum vreau să vă prezint doar regulile generale referitoare la bunurile comune dobândite de soți în timpul căsătoriei.

Ce se întâmplă special este diferit în fiecare caz în parte iar astea sunt detalii care se discută separat, cu fiecare client în parte.

Regula generală în materia partajului este că bunurile sunt comune și sunt dobândite în cota de 50% de către fiecare dintre soți.

Chiar dacă în fapt, v-ați despărțit de soțul sau soția dvs, acțiunea de partaj poate fi formulată oricând.

Cea mai bună varianță este ca partajul să se realizeze de comun acord și ambii soți să accepte un mod firesc de împărțire a bunurilor. În acest bun caz, procedura este una simplă, notarul putând să valideze tranzacția de partaj a soților.

Atunci când nu cădeți de acord asupra modului de partaj, judecătorul va stabili prin hotărâre judecătorească modalitatea de partaj, cum se vor împărți bunurile, cine primește casa, cine plătește sultă precum și valoarea sultei.

Trebuie să vă spun că această sultă este o sumă de bani cu care soțul care rămâne cu bunul trebuie să îl despăgubească pe celălalt soț, în proporție cu contribuția acestuia la dobândirea bunului.

Asta înseamnă că, chiar dacă mama rămâne în casă împreună cu copilul, ea va trebui, oricum, să îi plătească soțului o sultă, o sumă de bani.

În ceea ce privește partajul, există o serie de reguli generale, pe care vi le voi prezenta în cele ce urmează.

Astfel:

Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

Dacă bunul nu se poate împărți ușor în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a)  fie se atribuie bunul în întregime doar unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte;

b) fie se vinde și se împart banii

Vânzarea poate fi făcută:

  • Fie prin înțelegerea coproprietarilor
  • Fie prin licitaţie publică,

Prețul obținut în urma vânzării se distribuie către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

Dacă sunt datorii în legătură cu bunul comun, oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea şi care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.

Suma necesară pentru stingerea acestor obligații va fi preluată, din preţul vânzării bunului comun cu ocazia partajului şi va fi suportată de către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia.

Dacă există creditori personali doar ai unuia dintre soți, adică nu este vorba despre o datorie comună, aceștia vor putea să intervină în partajul cerut de coproprietari. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, doar dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

În urma partajului, fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj sau de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. – Codul civil

Dacă este vorba despre partajarea unui imobil, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.