Vă povesteam într-un articol anterior despre dobânda legală penalizatoare și temeiurile juridice care stau la baza obținerii acesteia în instanța.

Mai multe puteți citi aici:

În acest articol, voi prezenta care sunt condițiile de angajare a răspunderii civile, acelea ale răspunderii civile delictuale, în ceea ce privește dobânda-legală cuvenite în urma plății eșalonate a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Iată care sunt aceste condiții:

  1. Existenta unei fapte ilicite – constă in executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea reclamanților – salariați, persoane din sectorul bugetar.
  2. Vinovăția – debitorul trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atât mai mult cu cat debitor este chiar statul, prin instituțiile sale, iar, conform art. 44 alin. (1) din Constituție, „creanțele asupra statului sunt garantate”. De asemenea, măsura de eșalonare a procedurii de executare provine chiar de la debitor, iar nu de la un terț.
  3. Existenta unui prejudiciu – Este evident faptul ca prin executarea eșalonata a obligației de plată, creditorii au suferit un prejudiciu a cărui existenta este confirmata chiar de actele normative de eșalonare, în cuprinsul cărora se prevede ca sumele plătite eșalonat se actualizează cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica. Or, prin instituirea obligației de actualizare a sumei cu indicele preturilor de consum, legiuitorul recunoaște implicit existenta prejudiciului cauzat prin executarea eșalonată și, în consecința, instituie o reparație parțială, prin acordarea de daune-interese compensatorii (damnum emergens). În aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cât şi beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit aceloraşi dispoziții, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. Însă principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eșalonate a titlurilor executorii, impune si remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale. Debitorul poate fi exonerat de obligaţia de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanţei stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenţiei unui caz fortuit sau a unui caz de forţă majoră, împrejurări care se circumscriu sintagmei „cauză străină, care nu-i poate fi imputată”
  4. Legătura de cauzalitate – este evidentă și rezultă din chiar textul legii

În cazul în care doriți să vă reprezentăm pentru recuperarea dobânzii – legale penalizatoare, vă rugăm să ne contactați la adresa de mail: avocatiuliadumitru@gmail.com sau la tel: 0724347252

 

Leave a Reply