Dobânda legală penalizatoare și modul de dobândire prin intermediul instanțelor de judecată

Astfel cum prevede art. 1 din Ordonanța de urgență nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar – fiscal în domeniul bancar:

  • dobândă remuneratorie reprezintă dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei
  • Dobânda penalizatoare reprezintă datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă

Problema este că cele mai multe sentințe obligă angajatorul la plata dobânzii legale, fără să precizeze expres dacă este dobânda remuneratorie sau penalizatoare.

Însă în cuprinsul acestor sentințe, devenite definitive și irevocabile, se face referire în mod cert la temeiul legal care este cel care conduce la dobanda penalizatoare.

Vă arăt pe scurt, cum s-a ajuns la obținerea acestor dobânzi – legale în justiție.

  • În urma unor sentințe judecătorești și irevocabile s-a stabilit obligarea angajatorilor la plata unor drepturi salariale,
  • Prin diferite ordonanțe de urgență s-a stabilit plata eșalonată în termen de 5 ani a acestor drepturi salariale obținute în urma unor sentințe judecătorești
  • Potrivit art. 1535 Codul civil: “În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății în cuantumul prevăzut de părți, sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege (…)”.
  • Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Decizia 2/2014 prin care a stabilit, în mod obligatoriu, că li se cuvin dobânzi – legale penalizatoare celor care au obținut drepturi salariale în instanță și care primesc aceși bani în mod eșalonat

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2014, actul pe care s-au întemeiat cele mai multe acțiuni pentru obținerea acestei dobânzi-legale, spune că: „în aplicarea dispozițiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art. 1 si 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011”.

Atragem atenția asupra art. 1535 Cod civil, la care face referire Decizia ICCJ nr. 2/2014, și asta pentru că în art. 10 din Ordonanța 13/2011 este precizat expres că: “Dispozițiile art. 1535 din Legea nr. 287/2009, republicată (a.k.a. Codul civil) , sunt aplicabile dobânzii penalizatoare”.

Așadar, ceea ce trebuie obținut și calculat este dobânda legală penalizatorie.

De asemenea, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.21/22.06.2015 au fost statuate următoarele: „(…) dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acțiunii”.

Daunele-interese moratorii pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele preţurilor de consum, având în vedere finalităţile distincte ale acestor despăgubiri, şi anume: menţinerea valorii reale a obligaţiei monetare la data efectuării plăţii (evitarea „erodării” creanţei prin inflaţie) în cazul actualizării creanţei cu indicele preţurilor de consum, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv câştigul pe care creditorul l-ar fi obţinut ca urmare a investirii banilor, dacă aceştia ar fi fost plătiţi la scadenţă (fructele civile), în cazul dobânzii penalizatoare, care are caracter moratoriu (lucrum cessans). Acordarea cumulată a acestor despăgubiri este impusă şi de principiul reparării integrale a prejudiciului.

Sub acest aspect subliniez că prin diferitele ordonanțe de eșalonare a drepturilor salariale câștigate în instanță, nu a fost negată existenţa creanţelor, ci a fost stabilită o modalitate de executare eşalonată a acestora, iar creanţele ce intră în domeniul de aplicare al ordonanţei de urgenţă sunt certe, lichide şi exigibile, obligaţiile de plată născându-se de la momentul rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti.

Măsurile dispuse prin aceste acte normative de eșalonare au natura juridică a unei suspendări legale a executării silite a titlurilor executorii şi nu se poate reţine neexigibilitatea creanţelor din moment ce cauza de amânare a plăţii a intervenit în faza executării silite. Pe durata suspendării unei executări silite, indiferent cum operează această suspendare (voluntară, judiciară sau legală), dobânda (legală sau convenţională) curge, creanţa fiind ab initio certă, lichidă şi exigibilă. Ceea ce se amână ori se împiedică este, în realitate, executarea silită a creanţei consfinţite prin titlul executoriu, iar nu existenţa ori întinderea şi nici exigibilitatea ei ca atare.

De asemenea, Codul civil din 2009 dispune următoarele:

Art. 1.531. Repararea integrală:

„(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit.

Art. 1.535. – Daunele moratorii in cazul obligațiilor bănești

(1) In cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul plătii, in cuantumul convenit de părți sau, in lipsa, in cel prevăzut de lege, fără a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul sa facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intârzierii plății ar fi mai mic.”;

Art. 1.381 alin. (3) din Codul civil din 2009, dispune că dreptului la repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligațiilor.

Prin urmare, în cazul executării cu întârziere a obligației de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma dobânzii legale penalizatoare se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu si fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.

În cazul în care doriți să vă reprezentăm pentru recuperarea dobânzii – legale penalizatoare, vă rugăm să ne contactați la adresa de mail: avocatiuliadumitru@gmail.com sau la tel: 0724347252

 

 

 

Leave a Reply